Copilul și dezvoltarea limbajului

la logopedie :) 

Dezvoltarea copilului este principala preocupare a tuturor părinților. Primele forme de limbaj apar încă de timpuriu. De la primele zile de viață copilul iși comunică nevoile prin plânsete și chiar de la aproximativ 6-8 săptămâni începe să gângurească, să-și descopere și exerseze vocea.In cursul primelor luni de viață el comunică cu mediul predominant prin plânsete și începând cu 5-6 luni pronunță primele silabe (ba, pa, ma, etc). Primele cuvinte apar la marea majoritate a copiilor in jurul vârstei de 10-12 luni deși sunt cazuri în care se poate întâmpla să apară mai repede (înainte de 10 luni) sau mai târziu (după un an). La vârsta de un an cuvintele sunt scurte, formate mai ales dintr-o silabă sau două iar propozițiile sunt scurte din 2-3 cuvinte.Limbajul receptiv se dezvoltă înaintea celui expresiv, astfel copilul înțelege mai multe cuvinte decât pronunță. În jurul vârstei de 2 ani cuvintele au 2-3 silabe și propozițiile 3-4 cuvinte dar pronunția este, în cele mai multe cazuri, incorectă. La 3 ani, cei mai mulți copii reușesc să își comunice toate trebuințele și unii dintre ei pot chiar să memoreze și să redea scurte poezioare. Integrarea copilului în grădiniță la 3-4 ani conduce la o explozie a limbajului, copiii îmbogățindu-și vizibil vocabularul putând la vârsta de 4 ani și jumătate să recunoască și să denumească numeroase obiecte, persoane, animale, obiecte de vestimentație, etc. La 5 ani majoritatea copiilor au un limbaj corect și complex, cu propoziții dezvoltate,  un vocabular bogat și variat. Doar un procent de 10 -15 % dintre preșcolarii de 5-6 ani au încă defecte de pronunție.

Este important să menționăm că pentru a-și dezvolta armonios limbajul și a avea o pronunție fidelă copilul trebuie să audă bine, să aibă căile respiratorii curate și să respire corect pe nas, să aibă un aparat al vorbirii integru , un nivel de inteligență în limitele normalității și să fie educat adecvat.

Tulburările de limbaj sunt clasificate, în România, în 7 mari categorii:

1. Tulburări de pronuntie  care se manifestă prin afectarea pronunției  unuia sau a mai multor sunete: dislalia, dizartria, rinolalia);
2. Tulburări de ritm si fluență (bâlbâiala, bradilalia, tahilalia, logonevroza și tulburări pe bază de coree);
3. Tulburări de voce (afonia, disfonia și fonoastenia);
4. Tulburări ale limbajului citit-scris (dislexo-disgrafia, alexia si agrafia);
5. Tulburări polimorfe cu substrat neurologic (afazia și alalia);
6. Tulburări de dezvoltare a limbajului (mutism psihogen, întârziere in dezvoltarea generala a vorbirii, disfuncții verbale asociate autismului infantil sau deficienței de intelect și deficienței de auz) și
7. Tulburări asociate unor afectiuni de tip psihopatologic sau psihiatric (ecolalia, jargonofrazia).

Cele mai frecvente tulburări de vorbire ale copiilor sunt dislaliile, adică tulburările de pronunție care se manifestă prin deteriorarea, înlocuirea sau omisiunea unui sunet sau a mai multor sunete.

Principalul motiv de prezentare la logoped trebuie să fie absența formelor de limbaj sus amintite la vârsta potrivită. De exemplu, în cazul în care copilul nu reacționează la sunete și nu vorbește nimic până la vârsta de 1 an și jumătate trebuie consultat un specialist neuropsihiatru, un audiolog și un logoped pentru a consilia părinții, după ce se clarifică  factorii psihologici și de auz.O lentoare a dezvoltării vorbirii între 3 -4 ani prin pronunție monosilabică, înlocuirea cuvintelor cu gesturi sau cuvinte cheie și dificultăți de a repeta cuvinte ne poate conduce de asemenea înspre ideea unei întârzieri de dezvoltare a limbajului. Bâlbâiala nu trebuie nici ea ignorată și o intervenție neadecvată a părintelui poate înrăutăți situația.

Vizita la logoped nu trebuie amânată și de cele mai multe ori consilierea logopedică ajută părinții să deprindă metode corecte de educare și corectare a limbajului.

Logoped Roșca Simona-Bianca

Alege jucăriile inteligent!

Copilăria este etapa cea mai importantă a vieții. Deja pe durata primilor ani dezvoltându-se principalele capacități socio-psihice și unele fațete distincte ale personalității. Printre acestea am putea enumera maniera de a se relaționa la ceilalți, creativitatea și modul de a rezolva problemele.Toate competențele enumerate pot fi dezvoltate și conturate de jocuri și jucării dacă sunt corect selectate. Nevoia de a se juca este una intrinsecă, înnăscută și încă din primele zile bebelușii se joacă cu tot ce le stă la îndemână: mânuțe, piciorușe, șosetuțe, etc. Jucăriile au fost întotdeauna o formă a copiilor de a-și concentra  energia și a o folosi în procesul de învățare  pentru că obiectivul lor principal este de a invita pe cei mici la a-și concentra atenția la aspecte concrete,  practice, de pildă a clădi cuburi sau a îngriji păpușa.

Acum, când există numeroase oferte de jucării părinții se întreabă cum să cumpere cele mai potrivite jucării pentru dezvoltarea copiilor lor. Răspunsul poate fi complicat, deoarece suntem bombardați de publicitate din toate direcțiile. Adesea se întâmplă ca jucăriile cumpărate să fie nepractice și foarte puțin educative. Important este să nu ne lăsăm impresionați de modă și să analizăm ce dorim să le oferim copiilor noștri.

Importanța jucăriilor în dezvoltarea copilului tău

Ceea ce este important e să știm ce tip de jucării este adecvat fiecărei vârste deoarece în fiecare etapă se dezvoltă diverse capacități care pot fi sprijinite cu resurse potrivite. Astfel este esențial să cunoaștem nevoile unui copil în etapa sa de vârstă pentru a sprijini procesul de învățare.

Mai jos vă prezint un scurt ghid:

·       Bebelușii 0-1 an

Cei mici au nevoie de jucării care să le stimuleze simțurile: văzul, auzul, mirosul, pipăitul și, în final, gustul. Pentru asta se recomandă zornăitoare, mingi, jucării textile, ce dezvoltă capacitatea de a percepe texturi, culori și sunete diferite. Acestea trebuie să fie ușor de prins, de igienizat și să nu dăuneze copilului.

·       Copiii între 1-2 ani

Copiii între 1-2 ani sunt deja mai dezvoltați și încep să fie mai independenți și să exploreze lumea înconjurătoare. Aceștia percep ce se întâmplă în jurul lor și caută să cunoască și să înțeleagă. Pentru asta cele mai potrivite jucării sunt premergătoarele, mergătoare, balansoare tip căluț și jucării ce ajută la observarea relației cauză-efect (cuburi, jucării de baie, jucării interactive, etc)

·       Copiii între 2-5 ani

 Între 2-5 ani copiii încep să fie mai curioși înțelegând din ce în ce mai multe, asfel aceasta fiind  etapa cea mai bună pentru a-i învăța procesele și conceptele de bază și a continua să dezvoltăm abilitățile mentale și sociale. Așadar la această vârstă sunt utile tot felul de jucării care îi vor ajuta în a îmbunătăți deprinderile manuale și percepția mediului : cuburi de construcții, mingi,  jucării ce imită scene din realitate (bucătăria, coaforul, atelierul, etc) Totodată trebuie să dăm importanță activităților in aer liber. Este cea mai potrivită perioadă pentru a pedala,  a construi din pietre, din nisip, a se juca în noroi, a se da pe balansoare și tobogane, etc

·       Copiii între 6-10 ani

Copiii școlari au deja dezvoltate capacitățile și deprinderile de bază care le permit o viitoare învățare așa că ceea ce rămâne de făcut este perfecționarea celor deja deprinse și introducerea unor noi stimuli. Capacitățile psihomotrice sunt foarte avansate astfel putând oferi copiilor articole cu pedale, role sau patine. În plus e foarte important să fim atenți la competențele lor sociale, pentru asta se recomandă jocurile de masă (Nu te supăra frate, Cărarea pierdută, jocul de cărți, Monopoly junior, etc)  și alte jocuri ce presupun interacțiunea cu ceilalți. Bineînțeles nu trebuie neglijate jocurile ce ajută la îmbogățirea cunoștințelor în diverse domenii astronomie, matematica, litere, etc

În concluzie, am putea spune că, fără îndoială, cel mai important lucru este să cunoști nevoile fiecărui copil și să oferi medii și resurse de învățare adecvate dezvoltării sale. Există multe tipuri de jucării și este datoria părinților de a alege, în mod real, ceea ce îi ajută pe copii să se dezvolte, să cunoască lumea în modul cel mai distractiv. Cum am spus și mai devreme, este important să analizăm opțiunile și apoi să alegem.

Logoped CJRAE Mureș:

Roșca Simona-Bianca